Crucea.ro

Irenaios. L-am intilnit in Ierusalim, numai prin voia Domnului, anul trecut. Era inca in birourile sale, cu citiva monahi care ii ramasesera fideli. Trei, poate patru. Unul dintre ei, parintele Hrysanthos, avea intotdeauna la el o icoana a Maicii Domnului si cind era salutat de un cunoscut, raspundea cu un glas ferm: “Irenaios!“. Rareori primea raspunsul asteptat, “Axios!“, dar asta nu-l dezamagise pina atunci.

Vizitele la Patriarhul Irineu al Ierusalimului erau cu neputinta de planificat, chiar “excluse“, imi zicea un monah din cetate. Insa Dumnezeu a rinduit sa ma pot vedea pe indelete cu acest ierarh condamnat la singuratate.

Inlaturat in urma cu mai bine de trei ani din Patriarhie pentru un scandal imobiliar cu care, s-a dovedit apoi, nu avea nici o legatura, Irenaios este astazi o amintire suparatoare pentru multi dintre cei cu care am vorbit despre el. “NU mai e patriarh“, am fost asigurat de citeva fete bisericesti din Tara Sfanta, “si ar face bine sa accepte asta mai repede, indiferent de motivul pentru care a fost judecat. Acum e un simplu monah.”

Daca motivul inlaturarii sale e nedrept, cum de au tacut vocile care trebuiau sa-l apere pina acum pe ierarhul Sfantului Mormant?

E o poveste cu destule subtilitati, care nu au loc aici, dar, daca ma ajuta Dumnezu, unele vor fi spuse cindva. Pina atunci, ma marginesc sa il pomenesc aici cu un gind bun pe Irineu, Patriarhul Ierusalimului, fie si numai pentru ca acum citeva zile am aflat ca toti calugarii care erau cu el au fost inlaturati si aproape nimeni nu mai stie precis nimic de soarta inaltului ierarh. Intr-o zi, cind va fi indepartat din Ierusalim cu totul,  multi vor fi ales deja sa nu-si mai aminteasca nimic despre el.

Gheorghe Vanau