Crucea.ro

Episcopul B.O.R. al Argesului publica in evz.ro un punct de vedere personal in relatie cu cipurile biometrice, oarecum complementar celui al Patriarhiei:

1. Nimeni nu este obligat să solicite un paşaport simplu electronic. Este un drept al fiecărui cetăţean să-l solicite sau nu, nefiind, deci, o obligaţie, eliberându-se la cerere şi nu impus;
2. Potrivit Legii nr. 248/2005, se poate solicita un paşaport simplu temporar, care nu conţine date biometrice;
3. Paşaportul simplu electronic, nu este singurul document de călătorie, pentru că aceeaşi Lege 248/2005, prevede că: „Pentru scopurile prezentei Legi, cartea de identitate valabilă constituie document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călătorii în statele membre ale Uniunii Europene.
4. Întrucât, unele persoane au reticenţe faţă de paşapoartele biometrice, se va interveni pe lângă Instituţiile Statului Român (Preşedinţie, Parlament, Guvern) cu solicitarea de a se adopta măsurile necesare pentru modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare prin extinderea prevederilor referitoare la cazuri de urgenţă (paşaport temporar) şi la cazuri când, din motive de conştiinţă sau religioase, persoana nu doreşte paşaport electronic care include date biometrice (Din Comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române).

Având în vedere acreditarea ideii unora, că Sfântul Sinod nu ar fi luat măsuri mai hotărâtoare în problema paşapoartelor biometrice, le aducem aminte că e potrivit să se citească, atent şi „sine ira et studio” Comunicatul de Presă al Patriarhiei Române şi , vor vedea că s-a făcut şi se va face exact ce se cuvine în această problemă.
Este de la sine înţeles că nu ne putem amesteca în rânduielile altor state care-şi potrivesc cele de cuviinţă pentru a putea supraveghea pe cei care păşesc în ţara lor.
Ţinând cont că s-a făcut un pas în concertul statelor Uniunii Europene, se impune să se ia aminte la anumite legi care deja în Uniunea Europeană se respectă, integrarea elementelor de identificare biometrică fiind un pas important la nivel european, făcând documentul de călătorie, oricare ar fi el, mai sigur, pentru a putea contribui, efectiv, la asigurarea protecţiei împotriva folosirii frauduloase a acestui document.
A se înţelege, mai pe scurt, că avem libertate să călătorim democratic prin lume dar să fim pregătiţi pentru aceasta, în modul cel mai serios, pentru a nu crea probleme acolo unde mergem.
Democraţia presupune automat şi educaţie!

Cât priveşte CIP-ul, potrivit adresei Cancelariei Sfântului Sinod, nr 638/6 martie 2009, prin Comunicatul de Presă al Sfântului Sinod: „Constată că însăşi părerea Comisiei Europene exprimată la 16 martie 2005, prin Grupul European pentru etică în ştiinţă şi noile tehnologii, este împotriva implantării în corpul uman a CIP-ului electronic: „utilizarea pentru scopuri medicale a implanturilor de informare şi comunicare, constituie o potenţială ameninţare la demnitatea umană şi societatea democratică”. (pct. 6,4), iar implanturile destinate supravegherii… „ar putea fi folosite de către autorităţile statale, indivizi sau grupuri pentru a creşte puterea lor asupra altora.” (pct. 6.4.4).

Şi ca să mă apropii cu uimire de felul cum se mai însemnează oamenii chiar din primele veacuri creştine, am să vă readuc în memorie şi în faţa ochilor câteva rânduri din Vechile rânduieli monahale, carte tipărită în anul 1929, Editura Mănăstirii Dobruşa, judeţul Soroca.

Iată textul grăitor, la pagina 14, scris pe tăbliţă de aramă adusă de înger, din Cer, lui Pahomie sihastrul, în 19 puncte. Punctul 12 spune: „Fraţii, el (îngerul) a poruncit să fie împărţiţi în 24 de cete (sau trepte) după numărul celor 24 de litere greceşti, aşa fel ca fiecare ceată sau treaptă să se însemne cu câte o literă, începând de la alfa şi vita până la omega, pentru că dacă stareţul (ava) ar voi să întrebe sau să ştie ceva despre vreun frate dintr-un număr atât de mare, atunci ar putea întreba pe ajutorul său: în ce stare se află ceata A sau ceata B, sau: du binecuvântarea cetei Ro. Apoi însuşi numele fiecărei litere să arate şi ceata, ce se însemnează prin ea. Astfel monahilor, care sunt mai blânzi şi smeriţi, zice îngerul să le dai numele iotei (i), iar pe cei nesupuşi şi cu nărav rău să-i însemnezi cu litera xi, aşa încât, chiar prin semnul literei să se arate felul firii, al năravurilor şi al vieţii fiecărei cete. Semnele acestea vor fi înţelese numai de cei duhovniceşti”.

Sper, că aceia care vorbesc despre CIP-uri, vor înţelege mai bine cum stau lucrurile după ce citesc aceste rânduri scrise pe tăbliţă de aramă şi aduse de înger din cer.

*

În finalul acestei prezentări – pe înţelesul celor mulţi, credem – dorim să subliniem că peste paşaportul biometric şi CIP-ul mult jelit, stă telefonul mobil, instrument cu adevărat primejdios pentru zilele noastre.
Dacă am încerca o statistică, am constata că telefoanele mobile deţin recordul mondial. Nicio aparatură nu-i poate sta pe picior de comparaţie. Mai mult, convorbirile care trec peste un minut sunt primejdioase. Aparatul nu trebuie să fie ţinut la ureche niciodată. Trebuie folosit handsfree sau difuzorul telefonului. Interminabilele convorbiri la aceste aparate arată că unii dintre noi sunt cuprinşi de lipsa de grijă pentru propria persoană şi pentru cei cu care se vorbeşte.
Nu peste multă vreme, din nefericire, vom putea constata că, abuzul săvârşit cu aceste convorbiri, ne-a dus în pragul unor boli la creier, inimă, plămâni şi alte locuri, unde ţinem telefoanele agăţate de noi!

Gheorghe Vanau