Crucea.ro

Fragmente din:

Cartea a şaptea,
Istoria sfintelor Monastiri Neamţul şi Secul.
Dată la lumină, infolosul sfintei nouăi monastiri  Neamţului: a sfintei înălţării Domnului Dumnezeu şi Mantuitoriului nostru Iisus Hristos: întemeiată în gubernia Besarabia.

Andronic ieroshimonah şi duhovnic am alcătuit şi am adunat şi am scris pre aceste sfinte şi de suflet folositoare istorisiri, cu multă amănunţime, şi cu dovezi întru acest chip, pre cum şi văd pentru sfintele monastiri Neamţul şi Secul cele din Principatul Moldoviei, ca un adevărat duhovnicesc fiu al lor. Îndemnat fiind din singură bună voinţă a Tatălui ceresc şi cu a atoate Săvîrşitorului Duh. Prin acoperămîntul şi povăţuirea a prea Sfintei Stăpînei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Mariea. Spre ştiinţa şi folosul atuturor duhovnicestilor fraţilor noştri celor mai de pre urmă. Şi atuturor iubitorilor de ştiinţă.

ISTORIE
Pentru sfintele Monastiri Neamţul şi Secul, care se află in Principatul Moldoviei si pentru toate lucrările formale a inceperii zguduirilor spre sfărâmare

Cartea a 3-a

Am arătat de ajuns, cu ajutorul întru tot înduratului Dumnezeu, dupre cât mi-au dat El putere; si dupre cât mi-au descoperit si sfinţii: pentru începerea şi întemeierea a acestor sfinte monastiri Neamţul si Secul: prin cartea întâia şi a doua, am pus acolo dovezi adeverite prin copiile hrisoavelor domneşti; dintru care ori şi carele prea iubit cetitoriu, cu luarea aminte, cugetând bine, poate să inteleagă foarte lămurit: cum că ele, chiar din început, sînt întemeate, şi umbrite, numai din mila Domnului Dumnezeu , prin voevozasca râvnă, a bine credincioşilor domni ai Moldaviei: şi a tuturor celoralalţi bine cinstitori patrioţi, boieri şi bogaţi şi seraci, şi dintru toată vârsta. Am arătat, iarăşi, dupre cât mai inţelepţit, ne ruşinata nădejdea noastră, prea curata maica lui Dumnezeu: cum au fost iele miluite, iarăşi, şi apărate, întru toată vremea: şi de către toţi prea sfinţiţii mitropoliţi şi alţi de Dumnezeu iubitori arhierei ai patriei; am lămurit, iarăşi, dupre cât mai luminat darul Prea Sfîntului Duh: sfinţii, şi pentru toţi pea cuvioşii părinţii noştri igumeni, cei mai din nainte; prin a cărora sirguinţi şi osteneale  cu indelunga răbdare s-au şi făcut pricina inceperii şi a intemeerii  a acestor sfinte si dumnezeeşti lăcaşuri: şi s-au adunat in iele  soboare de monahi intru numele Domnului spre mântuire, sub păstoria lor. Am mai arătat, încă, şi cum s-au nevoit ei , fie carii, in vremia lor: ca să le inzestreaze, şi cu averi, miscătoare si ne miscătoare: pre acestea din care am aflat şi noi, nu puţine.

Nu m-am lenevit , de amai înşira, încă, şi mai pre larg, sfinţii osebit de aceale  mai sus arătate: şi pentru începutul vieţii de obste, întru aceste sfinte si dumnezeeşti lăcaşuri: în cartea a patra: prin preafericitul părintele nostru stareţul Paisie. Asemenea şi în cartea a şasa: pentru ocârmuirea a acestei frăţimi, de cătră toţi prea cuvioşii parinţii noştri arhimandriţi şi stareţi, carii au urmat după sfinţiia sa: şi înce chip  fiecarii, în vremea lor, prin tot chipul ce au putut: împreună cu fraţii de supt păstoria lor: s-au sârguit a înzestra şi a întemea şi a împodobi, mai bine, pre aceste sfinte dumnezeesti lăcaşuri: până în zilele noastre, spre slava lui Dumnezeu, şi cinstea şi lauda patriei.
Deci, şi de acum înainte: dupre cât mă va povăţui, şi mă va înţelepţi Tatăl luminilor, şi Povăţuitoriul celor orbi: şi îmi va da stiinţi in mână: nu mă voi lenevi ci voi arăta , iarăşi, cu dovezi, mărturii: înce chip s-au început zguduirea lor: de cătră domnia Moldaviei: şi de cătră unii din boiari: şi cu ce feliu de măestrite lucrări formale leau dezbrăcat de averi: şi au smreduit şi pre frăţime: şi iau tăiat, şi tot şirul  ei, ca nici de cum să nu să mai poată inmulţi, nici a spori, întru slava lui Dumnezeu: ca până acum.

Răutatea aceasta s-au simţit de cei bine cunoscători, cum că are să sosească cândva: încă de mai înainte pornită asupra a acestor sfinte si dumnezeesti lăcaşuri: încă, au fost, tot cam acoperită, iară acum, pentru înmulţirea păcatelor noastre, au izbucnit la iveală: prin acest fieliu de pricinuire: ca in anul 1854: aflându-să oştirile rusieneştii împărăţii, prin Prinţipatul Moldaviei: prea cuviosul părintele nostru stareţul Natanail, le făcea oareşi care ajutoriri, dupre puteria monastirii, şi cănd s-au dus la Silistra oştirile: atuncia părintele stareţul, au dat din partea monastirii, ziace cara mari, legate cu fier bine, şi câte cu ziace boi: şi cu argatii şi chieltuiala monastirii: rânduind şi pre un  monah anume Ghervasie, îngrijitoriu, pentru ţinerea acestora in bună stare.
Osebit, tot in vara anului acestuia: făcându-să şi un mezat, pentru asă înposeseia, oareşicare moşii, şi acariate: părintele nostru stareţul, au rugat pre domnul consul rossienesc, ca să fie la mezat, şi vre un mădulariu din partia sa: spre anu să mai face, ne rânduială, despre aceia, carii la mezat înaintea lumii, striga, că dă mult preţ: iară pre urmă, inăduşi pre stareţul, şi pre sobor: ca întaină, să-i lase cu mai jos preţ: puind feliurite pricinuiri pre cum au fost făcut mai înainte: Grigorie Sturza, Iordache Catargiu, Anastasie Pogor, Nicolae Docan, miloşi, şi alţii. Şi boiarii, văzând pre această faptă a stareţului: nu leau plăcut. Însă, atuncea au tăcut, ne dându-le mâna a grăi ceva: fiind, că şi Grigorie Ghica era dus din ţară, la Viena.
Ne trecând, insă, după aceasta, multă vreame: şi înapoindu-să oştirile russieneşti, în ţara lor: şi în Moldavia, întrând oştirile nemţeşti: şi viind, şi domnitoriul Grigorie Ghica, iarăşi la scaunul său: îndată, s-au pornit cu mare râvnă şi urgie  vederată, ca să izbândească acestor sfinte monastiri: pentru acea, căci, au dat ajutoriu oştirilor Rossiane, pravoslavnice: şi, pentru că la  mezat, au mijlocit, afiinţa om, din partea Rossiei: pre cum au zis. Şi ne având de altă de ce să anina, şi cetind paragraful al cincelea, din aşezământul prea fericitului părintelui nostrum stareţului Paisie: unde, hotăraşte sfiinţia sa, zicând aşa: ca părinţii cei cărturari, cu mare râvnă, şi cu credinţă, şi cu dragoste: să cetească învăţeturile sfinţilor părinţi: care povăţuesc, spre drept înţelegerea sfintelor scripturi: şi spre cunoştinţa dogmelor credinţei ceii pravoslavnice: a bisericii ceii soborniceşti. Prin care învăţături, cu ajutoriul lui Dumnezeu, poate că cunoască, şi voia lui Dumnezeu: şi puterea poruncilor lui Dumnezeu, celor mântuitoare de suflet: şi, ca în oglindă, priveaşte pre toată aşezarea sufletului său. Şi prin acelea, şi prin cea desăvârşit ascultare, şi tăiare, şi omorâre a voii sale: poate, că ajutoriul lui Dumnezeu: povăţuit să fie, la dreapta, şi ne abătuta, nici în dreapta, nici în stânga, socoteala dumnezeeştii biserici: carea este mai de nevoe decât toate, spre mântuirea sufletului (a) asemenea, şi paragraful al 33-lea din hrisovul domnului Mihail Sturza, cel din anul 1843, maiu în carele întăreaşte, pre acelaşi paragraf al 5. Şi paragraful 31 din acelaşi hrisov, carele citează, pre bolniţa îndrăciţilor: cea de la monastire: carea, iarăşi, să află inbună stare: şi ne înţelegând duhul cuprinderii, a acelor paragrafuri: şi încă, uitând, şi aceea: cum că la 22 de zile ale lunii lui august, în anul 1853: prin hrisovul său cu No 75 la paragraful al 2 zece: că nu va mai fi îndatorită sfânta monastire, a mai înfiinţa clasuri, pentru învăţeturi mai înalte: s-au a înmulţi chieltueli peste acelea ce însuşi va găsi de cuviinţă: (b) Şi iarăşi, uitându-şi iacă şi dregătoria sa: cum, că el era domn, puitoriu la cale al pricinilor politiceşti: iară nu arhiereu: au hotărât numai de cât: cum, că acel paragraph al 5 –lea  este poruncitoriu, spre asă întemeia în monastirea Neamţului, seminarie: pentru ca să inviaţe călugării; ştiinţi mai înalte. Şi, ca celelalte paragrafuri, ar privi, la aceea, adecă, ca monastirea că mai facă, un alt ospital, anume. Pentru care, au şi trimis, protomedic, să facă plan. Carele plănuia, ca păreţii acelui ospital, asemenea şi pardoseala, să fie bumbăciţi: pentru ca când va trânti diavolul pre vreo unul, să nu să stâlciască. Şi aşa, cu de acest fieliu de răstălmăciri, fiind el buimăcit: îndată, au şi hotărât împreună cu cei de un gând cu sineşi, ca prin silnicii poliţieneşti, numai de cât, să aducă întru îndeplinire, întru acel fieliu, pre aceale paragrafuri: dupre a sa socotinţă, greşită: şi ne creştinească.

Izvodindu-le, încă el, pre acestea, aşa: au socotit, ca adecă, cu cinste, şi cu formă, să le săvârşască: ca să nu că priceapă lumea. Şi aşa în anul 1855 la 30 de zile ale lunii lui ianuarie, pregătind, ofisile, cu No 617 şi 618,  le-au trimis la Preasfinţitul Mitropolit: hotărându-i şi verbal, prin trimis:

(a)  iată, întocma, în copie, şi citatele ofise: “Noi, Grigorie Alexandru Ghica voevod, cu mila lui Dumnezeu domn ţării Moldaviei.
Prea sfinţiei sale părintelui mitropolitul.
Alăturând prea sfinţiei voastre, ofisul ce am găsit de cuviinţă, a face monastirilor Neamţului şi Secului, vă autorizăm pentru întocmai împliniri a acestui ofis, a însărcina şi pe o persoană duhovnicească, cu însuşirile corespunzătoare la misia de faţă: ca să meargă la monastirea Neamţul şi Secul: şi adunând soborul, în mijlocul adunării, şi în fiinţa stareţului, să cetească acest al nostru domnesc ofis: şi prin sfătuiri duhovniceşti, să se silească a face să înţeleagă pe fiecare datoriile lor.
Prea sfintia voastră, ca chiriarhul împuternicit dupre canoanele bisericeşti, şi dupre aşăzăminte a priveghea de aproape prin toate monastirile ţării, de a să păzi cu sfinţenie, orânduiala şi aşezămintele statornicite: veţi fi cu îngrijire, pentru îndreptarea tuturor abaterilor din aşezământ: făcându-ne cunoscut pe viitorime, orice urmare din înprotivă.
Prea Sfinţia Voastră, veţi face cunoscut soborului, şi stareţului său: cu punerea în lucrare, a articului 33: pentru înfiinţarea seminariului cuvenit, pre cum, şi îndeplinirea articului 31: pentru înfiinţarea ospitalului celor smintiţi la minte, au tras din partea noastra cea mai sirioasă luare aminte: şi că aşteptăm, până întru un termen de trei luni, păşirea către îndeplinirea citatelor articurilor 31 şi 33. Veţi porunci, tot odată, a să tipări în tipografia monastirii domnescul nostrum ofis, cu cu numeru 618. În alăturare, cu aşezământul din 1843. Şi făcându-să mai multe ecsemplare, să vor împărţi tuturor schiturilor şi monastirilor atârnate de monastirea Neamţul: pre cum, tot odată, să va trimite un numer de ecsemplare, de osebitelor noastre ministeruri: pentru ca de acolio, să se împartă la toate instanţiile respective: spre a avea în vedeare, aşezământul monastirilor: la toate cazurile atingătoare.

Noi Grigorie Alexandru Ghica voevod.
Secţiia 1. numer 617,  1885 ianuarie 30

Gheorghe Vanau