Crucea.ro

Publicăm aici prima scrisoare dintr-o mapă de corespondență aflată în arhiva revistei Crucea: scrisori trimise de pr. Ioanichie Pârâială, ucenicul Sf. Ioan de la Hozeva, către pr. Dionisie Ignat si pr. Ioan Șova din Sf. Munte.

Mânăstirea Hozeva

IS HS

NI KA

14/27 mai 1983

Hristos a Inviat!

Blagosloviți, prea cuvioase părinte Dionisie și cuv. părinte Ioane. Când am închis scrisoarea, să vă trimet în acel moment am primit scrisoarea pe care ați trimes-o acum cu data 28 aprilie de care foarte mult m-am bucurat, dar m-am și întristat.

Un bătrân de 80 de ani a venit să vadă cele auzite, cuv. părinte Gherasim de la Sf. Ana din Sf. Munte, care începuse să scrie slujba cuv. părinte Ioan și eu l-am oprit, acum știe ce va scrie, că a văzut cu ochii și m-a întrebat și i-am spus în scurt că adevărul nu pot să i-l spun, decât ce a văzut să creadă. Egumenul l-a îngropat pentru că era egumen și l-a desgropat pentru că el era egumen. Dar celelalte toate numai cu minuni s-a făcut. Istoria trebue să scrie adevărul.

Despre Păsărele e drept că vreo cinci soiuri de Păsărele le hrăneam cu bucăți mici de stafide și posmag pisat mărunt. E drept că după ce l-am pus în mormânt când ședeam toți pe scaune, o păsărică mică din care le hrănea pr. Ioan, a venit și s-a așezat în mijlocul nostru jos la picioare și se uita la noi și aștepta ca de obicei să mănânce, dar mai mult e o economie să vadă și egumenul, dându-i pricină să spue la lume cele ce a spus, nu ca să laude pe pr. Ioan, că a fost cât a trăit dușman, a spus cu scopul pe care nu-l pot spune prin scris.

Și cu judecățile care le știe numai Bunul Dumnezeu ca să dea pricină la lume să se intereseze de viața lui plăcută lui Dumnezeu și mai ales că e de crezut că însuși Egumenul le-a spus de aceea sunt adevărate, zice lumea. Dar fiindcă s-au scris, trebue să scrim și noi ceva în scurt să fie de crezut:

După ce l-am pus în mormânt și când ne odihneam pe scaune, a venit și păsărelele pe care le hrănea cuv. pr. Ioan și zburând printre noi ciripind (ca semn) îi dădea ultimul salut. Și complectați-o cât mai frumos cum vă va lumina Bunul Dumnezeu.

Văd că te doare inima și te sârguești să se facă ce e de folos, dar a veni nu poți, deaceia să știi că avem să ne lipsim de toatepentru că aici nu mai este nici o siguranță pentru ziua de mâine. Trăim zilele apocaliptice. Este o vorbă: când auzi sau vezi ursul la vecini să știi că vine și la noi. (…) Sunt multe de vorbit, prin scris am terminat. (…)

Agenția de presă a B.O.R. preia o relatare de pe site-ul Episcopiei Giurgiului, despre o vizita în Muntele Athos a unei delegații locale. Autorii își propun să evoce o slujbă în Sfântul Munte “cu cuvintele lor”. Iată ce-a ieșit:

Într-o atmosferă încărcată de misticism, generată, în penumbra din interiorul bisericii, de incantaţia tulburătoare venită parcă de dincolo de spaţiu şi timp, amplificată de mirosul dulceag de mir din aer, Preasfinţitul Părinte Ambrozie, alături de un ales sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească, ocazie cu care a rostit şi un cuvânt de învăţătură în care a subliniat frumuseţea duhovnicească a vieţii monahale din Sfântul Munte. Aici, monahii se adună în biserică ştiind că nu sunt singuri, ci împreună cu toţi îngerii şi sfinţii, slăvind pe Dumnezeu.

Sigur că putem înțelege emoția naratorului. Dar, potrivit Dictionarului explicativ al limbii române, incantația este:

INCANTÁȚIE, incantații, s.f. (Livr.) Formulă magică, cântată sau recitată (pentru a obține un efect supranatural). ♦ Fig. (Stare de) încântare; farmec, delectare.

Dacă îmi îngăduiți o părere, cred ca acest pasaj e mai degrabă o expresie a alienării omului contemporan, care încearcă să compenseze prin ditirambi si artificii o carență duhovnicească esențială.

Mitropolia Slatioara publica o replica la citeva articole anti-stiliste. O “conflagratie stilista blogala“, zice unul, iar altul supraliciteaza: “Stilismul romanesc, o alta fata a Antihristului“. Episoade “suculente” sint recomandate si intr-o revista a blogurilor. Or mai fi si altele, vor urma si altele, nu stiu. Dar am sentimentul ca o sa aflu, fie ca vreau fie ca nu vreau.

Greece is cracking down on major cash transactions and will impose a high levy on the influential Orthodox church in a scramble to boost tax revenue in the face of a debt crisis.
A new draft bill to be tabled in parliament on Tuesday imposes a 20 per cent tax on the Orthodox church’s real estate income, reportedly worth over  10 million euros ($14.8 million)  a year.
It also outlaws all business transactions of more than 1500 euros ($2220) conducted in cash, prescribing instead the use of credit cards and urging consumers to collect receipts in an effort to stamp out tax evasion that costs the state an estimated  10 billion euros a year.
‘‘The goal of our tax policy is a simple and fair system with uniform rules and without unjustified exceptions,’’ the finance ministry said in its report to parliament on Friday.
‘‘Our immediate priority is to deal with tax evasion, which is possibly the worst form of injustice in our tax system that hampers the operation of the state,’’ the ministry said.
The bill spells an end to special tax regimes enjoyed by several professional classes, including taxi and truck drivers, civil engineers, camping operators, doctors and athletes.
It also introduces income checks for owners of yachts, private planes and jets, swimming pools and other luxury items.
The Socialist government is trying to plug leaks in its budget – which last year ended up short by more than  30 billion euros – and bring an end to decades of fiscal waste that has produced nearly  300 billion euros in state debt.
AFP

…De vreme ce singur mărturiseşti, au zis Sfinţii ostaşi voievodului, că în mâna noastră stă a dobândi dragostea sau ura ta, să nu ne iubeşti pe noi căci eşti fără de lege şi de întunericul rătăcirii cuprins; ci mila lui Dumnezeu cel atotputernic să fie cu noi, căci Lui Îi cântăm: Aliluia!
…În acea vreme mai marele temniţei, văzând lumina şi uitându-se la cer, a văzut treizeci şi nouă de cununi strălucite ca soarele, pogorându-se spre Sfinţi şi înţelegând ca a patruzecea lipsea pentru acel ce se îndoise, a strigat către străjeri aruncându-se în iezer: şi eu mărturisesc pe Hristos de adevăratul Dumnezeu şi îi cânt Lui: Aliluia!

Cu această urmare a temnicierului, numărul Mucenicilor împlinindu-se după râduiala de sus hotărâtă, diavolul nemaiputând răbda mărimea de suflet al lor, în chip de om se tânguia pe ţărmuri, zicând: Cum boierii de au lăsat nechinuiţi pe aceşti ostaşi semeţi până a nu-i da în apă; iar noi, pomenind numele lor, cântăm:
Bucură-te, Kyrion;
Bucură-te, Candidus;
Bucură-te, Domnus;
Bucură-te, Hesychius;
Bucură-te, Heraclie;
Bucură-te, Smaragdus;
Bucură-te, Evnoicus;
Bucură-te, Valens;
Bucură-te, Vivian;
Bucură-te, Claudiu;
Bucură-te, Priscus;
Bucură-te, Teodul;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

…Atunci tiranii de mânie umplându-se, au poruncit ca legându-i să-i tragă spre mal şi ducându-i la locul cel de muncă, au judecat ca să le sfărâme gleznele cu ciocane, care muncă săvârşindu-se cu multă cruzime, maica unuia din Sfinţi ce se numea Meliton şi era tânăr foarte, întâmplându-se de faţă, cu jale mare îl imbărbăta, strigând către dânsul şi către ceilalţi:
Bucură-te, fiul meu cel iubit care astăzi te preaslăveşti;
Bucură-te, Ioane, mult răbdătorule;
Bucură-te, Eutihie, înţeleptule;
Bucură-te, Xanthius, îndreptătorule;
Bucură-te, Aelian, preafericitule;
Bucură-te, Sisinnius, cel viteaz;
Bucură-te, Aggias, de Dumnezeu iubite;
Bucură-te, Meletie, primitorule de străini;
Bucură-te, Flaviu, cel cu nume mare;
Bucură-te, Acacius, fără de răutate;
Bucură-te, Ecdicius, învăţătorule;
Bucură-te, Lisimah, de vrăjmaşi risipitor;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!
…Bucură-te, Alexandru, apărătorule;
Bucură-te, Ilie, cu Tezviteanul petrecătorule;
Bucură-te, Gorgonius, lauda Armeniei;
Bucură-te, Teofil, alesul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Domiţian, cuviosule;
Bucură-te, Gaius, preafericitule;
Bucură-te, Leontie, mândria împărăţilor;
Bucură-te, Atanasie, dulceaţa preoţilor;
Bucură-te, Chiril, mângâietorule;
Bucură-te, Sacerdon, preaminunate;
Bucură-te, Nicolae, cel milostiv;
Bucură-te, Valeriu, stegarul credinţei;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

…Bucură-te, Philoctemon, iubitorule de cinste;
Bucură-te, Severian, făcătorule de minuni;
Bucură-te, Chudion, mângâierea bolnavilor;
Bucură-te, Agalae, bucuria celor întristaţi;
Bucuraţi-vă, stele neapuse ale Armeniei;
Bucuraţi-vă, crini neveştejiţi ai Sevastiei;
Bucuraţi-vă, că numele voastre s-au scris în ceruri;
Bucuraţi-vă, că v-aţi încununat prin îngeri;
Bucuraţi-vă, că aţi surpat puterea idolească;
Bucuraţi-vă, că aţi sporit gloria creştinească;
Bucuraţi-vă, odraslele nemuritoare;
Bucuraţi-vă, oastea cea biruitoare;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

…Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele neveştejite de durerea trupului, că suferind răbdaţi asprimea gerului, ca şi tinerii evrei care oarecând văpaia focului privind, cântau: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii! Pentru aceasta şi noi cântăm aşa:
Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor;
Bucură-te, că prin ale Lui învăţături ai aflat mântuirea;
Bucură-te, că prîntr-Însul ţi s-au deschis uşile Raiului;
Bucură-te, că ai dobândit viaţa cea nemuritoare;
Bucură-te, că ai defăimat făgăduinţele barbarilor;
Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredincioşi;
Bucură-te, în suferinţă cu totul nestrămutată;
Bucură-te, în biruinţă multora neasemănată;
Bucură-te, în lupte desăvârşit neruşinată;
Bucură-te, în ispite fără preget neaplecată;
Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristata;
Bucură-te, visteria lui Hristos cea nedeşartă;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!
…Apărătoarei întruniri pentru credinţă, Mucenicilor patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de inchinătorii la idoli, veniţi să praznuim cu dragoste pomenirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu şi să cântăm:
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!
(din Acatistul celor 40 de Mucenici)

ΨΕΥΔΟΝΤΑΙ ΟΙ ΝΕΟΗΜΕΡΟΛΟΓΙΤΕΣ
ΥΠΟ ΤΟΥ ΑΓΙΟΡΕΙΤΟΥ ΜΟΝΑΧΟΥ ΑΡΣΕΝΙΟΥ ΚΟΤΤΕΑ

ΑΝΤΕΛΕΓΧΟΣ ΑΒΑΣΙΜΟΥ ΚΑΙ ΑΣΥΣΤΑΤΟΥ ΕΛΕΓΧΟΥ ΑΠΑΝΤΗΣΙΣ ΕΙΣ ΤΟΝ ΑΡΧΙΕΠΙΣΚΟΠΟΝ ΑΘΗΝΩΝ ΧΡΥΣΟΣΤΟΜΟΝ ΠΑΠΑΔΟΠΟΥΛΟΝ ΠΕΡΙ ΤΟΥ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΟΥ ΗΜΕΡΟΛΟΓΙΟΥ

ΕΓΡΑΦΗ ΕΝ ΑΓΙΩ ΟΡΕΙ ΚΑΙ ΕΔΗΜΟΣΙΕΥΘΗ ΥΠΟ ΤΟΥ «ΚΗΡΥΚΟΣ ΤΩΝ ΟΡΘΟΔΟΞΩΝ»  ΕΝ ΕΤΕΙ 1932

«Μή κρίνετε, ἵνα μή κριθῆτε …(Ματθ., κεφ. Ζ, 1) 
«Ὅς δ’ ἄν σκανδαλίση ἕνα τῶν μικρῶν τούτων, τῶν πιστευόντων εἰς ἐμέ, συμφέρει αὐτῶ ἵνα κρεμασθῆ μύλος ὀνικός ἐπί τόν τράχηλον αὐτοῦ, καί καταποντισθῆ ἐν τῶ πελάγει τῆς θαλάσσης»(Ματθ. ΙΗ, 12).

Εἰς δύο συνεχῆ φύλλα τοῦ ἑβδομαδιαίου φύλλου «’Εκκλησία», ἐπισήμου Δελτίου τῆς ‘Εκκλησίας τῆς Ἑλλάδος ὑπό τόν τίτλον «Ἔλεγχος παραποιήσεως Συνοδικῶν Πράξεων καί Πατριαρχικῶν ἐγγράφων» ὁ ΄Αρχιεπίσκοπος ‘Αθηνῶν έδημοσίευσε μακράν πραγματείαν ἀναφερομένην εἰς τό ζήτημα τοῦ ‘Ημερολογίου, ἐν τῆ ὁποία ἔχων πάντοτε ὡς σκοπόν νά δικαιολογήση ἀπό ἐκκλησιαστικῆς ἐπόψεως τήν ἐναντίον τῶν Παραδόσεων τῆς ‘Εκκλησίας καί ὡρισμένων Συνοδικῶν Πράξεων καί Πατριαρχικῶν ἐγγράφων διαπραχθεῖσαν ὑπό τῆς Ἐκκλησίας τῆς Ἑλλάδος ἡμερολογιακήν μεταρρύθμισιν διά τῆς παραδοχῆς τοῦ Γρηγοριανοῦ Ἡμερολογίου, παρά τήν ἐμμονήν ἄλλων Ὀρθοδόξων ‘Εκκλησιῶν εἰς τό πατροπαράδοτον ‘Ιουλιανόν Ἡμερολόγιον καί παρά τήν ἔνεκα τούτου ἐπελθοῦσαν διάσπασιν τῆς ἑνότητος τῶν ‘Εκκλησιῶν καί τήν διαίρεσιν τῶν ‘Ορθοδόξων Χριστιανῶν, προβαίνει, ὡς λέγει, εἰς τόν ἔλεγχον «θρασείας παραποιήσεως Συνοδικῶν τινων Πράξεων καί Πατριαρχικῶν ἐγγράφων τοῦ ιστ΄ καί ιζ΄ αἰῶνος» περιλαμβανόντων ἀναθεματισμούς, ἵνα προφυλάξη, ὡς λέγει, τά εὐσεβῆ τέκνα τῆς ‘Εκκλησίας, τινά τῶν ὁποίων «ἐξ’ ἀγνοίας καί ἁπλοϊκότητος παρασύρονται εἰς ἀπείθειαν πρός τήν ‘Εκκλησίαν διά τῆς μεταξύ αὐτῶν διαδόσεως ψευδῶν καί πλαστῶν ἀναθεματισμῶν». 
Χαίρομεν, διότι πρώτην φοράν ὁ ‘Αρχιεπίσκοπος ‘Αθηνῶν προβάλλει ἐπισήμως καί ἐνυπογράφως ὑπεραμυνόμενος τῆς ἀντικανονικῆς ἐκκλησιαστικῆς καινοτομίας ἐν τῶ ἡμερολογιακῶ ζητήματι καί ἐπικρίνων τά κατ’ αὐτῆς δημοσιευθέντα, ἐνῶ μέχρι τοῦδε, ἀπήντα εἰς αὐτά δι’ ἀνωνύμων καί ἀνευθύνων φυλλαδίων, ἐν οἷς αἱ ὕβρεις κατά τῶν ἐπικριτῶν του ἠμιλλῶντο πρός τάς τολμηροτέρας ἀντορθοδόξους δοξασίας καί τάς πλέον ἀνιέρους συστάσεις καί συμβουλάς, τινές τῶν ὁποίων μετεφέροντο καί εἰς ἐμπιστευτικά αὐτοῦ ἔγγραφα πρός διαφόρους ἀρχάς, παρ’ ὧν ἐζήτει τήν «ῥαγδαίως καί ἀθορύβως» έξόντωσιν τῶν ἐχόντων τό θάρρος νά ψέξωσι δριμύτατα τήν ἐναντίον τῶν Κανόνων καί τῆς Παραδόσεως τῆς ‘Εκκλησίας πολιτείαν αὐτοῦ.
Δέν γνωρίζομεν ὅμως ποῦ νά ἀποδώσωμεν τήν τόσον κοπιώδη ἐκδρομήν τοῦ ‘Αρχιεπισκόπου ‘Αθηνῶν εἰς ἀρχαῖα δύσβατα καί ἐρεβώδη ἱστορικά πεδία, διά νά καταγγείλη ὡς παραποιημένα δῆθεν καί πλαστά κείμενα ὡρισμένων Συνοδικῶν πράξεων καί Πατριαρχικῶν ἐγγράφων, ἀπαγγελόντων ἀναθεματισμούς κατά τῶν ἀποδεχομένων τό Παπικόν Ἡμερολόγιον. Ὡς ἐάν οἱ ἀναθεματισμοί καί μόνον αὐτοί καθίστων ἀπαράδεκτον καί καταδικαστέον τό Γρηγοριανόν ἡμερολόγιον καί ὡς νά μή προσέκρουε τοῦτο εἰς οὐδεμίαν ἄλλην ἐκκλησιαστικήν διάταξιν καί εἰς οὐδεμίαν παράδοσιν καί ἐπομένως ὡς νά ἔπρεπε ὅλαι αἱ ‘Ορθόδοξοι ‘Εκκλησίαι ν’ ἀσπασθῶσιν ἀσμένως τήν καινοτομίαν τοῦ Ἡμερολογίου, ἐπειδή τάχα ἡ τήρησις τοῦ ‘Ιουλιανοῦ Ἡμερολογίου δέν κατωχυροῦτο δι’ ἀναθεματισμοῦ! Καί φαίνεται πιστεύων ὁ ἀρχηγός τῆς ‘Εκκλησίας τῆς Ἑλλάδος, ὁ ἐκκλησιαστικός συγγραφεύς καί πρώην Καθηγητής τῆς Θεολογίας, ὠς ρητῶς γράφει ἐν τῶ προλόγω τῆς πραγματείας του, ὅτι «τινά τῶν εὐσεβῶν τέκνων τῆς Ὀρθοδόξου ‘Εκκλησίας», ἐάν ἀπειθῶσι πρός τήν ἐπίσημον ‘Εκκλησίαν καί δέν ἐδέχθησαν μέχρι σήμερον τήν εἰσαγωγήν τοῦ Παπικοῦ ἡμερολογίου ἐμμένοντα εἰς τό παλαιόν ‘Ιουλιανόν ἠμερολόγιον πράττουσι τοῦτο «ἐξ’ ἀγνοίας» δῆθεν καί «ἁπλοϊκότητος διά τῆς μεταξύ αὐτῶν διαδόσεως ψευδῶν καί πλαστῶν ἀναθεματισμῶν».
Ἀλλ’ ἐάν ἡ καταδίκη τοῦ Γρηγοριανοῦ Ἡμερολογίου ὑπό τῆς ‘Ορθοδόξου ‘Ανατολικῆς ‘Εκκλησίας ὑπῆρξεν, ὡς εἶναι βέβαιον, καί, ὡς θά ἀποδείξωμεν, γενική, ρητή καί ἀναντίρρητος, καί ἄν αἱ παραδόσεις τῆς Ἐκκλησίας καί ἡ διηνεκής πρᾶξις αὐτῆς ἐπί εἴκοσιν αἰῶνας τήν ἐπεσφράγισαν καί τήν κατέστησαν ἀναλλοίωτον τῆς ‘Ορθοδοξίας θεσμόν καί τό ἐμφανέστερον ἐξωτερικόν γνώρισμα αὐτῆς ἀπέναντι τῆς Παπικῆς Ἐκκλησίας, εἰς τί δύναται νά ὠφελήση ἡ ἀποκάλυψις δῆθεν τῆς πλαστότητος τοῦ ἀναθεματισμοῦ, ὅν ἐν τούτοις ἀναγινώσκομεν ἀπό τόσων αἰώνων εἰς κείμενα Πατριαρχικῶν ἐγγράφων καί Συνοδικῶν ἀποφάσεων;
Μήτοι αἱ ἱεραί Παραδόσεις καί αἱ διατάξεις τῆς ‘Εκκλησίας διά νά εἶναι σεβασταί καί νά τηρῶνται αὐστηρῶς πρέπει ἀπαραιτήτως νά περιφρουρῶνται δι’ ἀναθεματισμῶν;
Καί ἀν δέν συνοδεύωνται ὑπό ἀναθεματισμῶν ἔχει ἄρα γε πᾶς τις τό δικαίωμα νά τάς ἀθετῆ καί τάς ποδοπατῆ;

Read the rest of this entry »

I Ephraim am dying and writing my Testament,
To be a witness for the pupils who come after me:
Be constantly praying, day and night;
As a ploughman who ploughs again and again,
Whose work is admirable.
Do not be like the lazy ones in whose fields thorns grow.
Be constantly praying, for he who adores prayer
Will find help in both worlds.

Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim.
Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim.
Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim.
Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim.

O notita publicata de B.O.R. anunta intr-o fraza:

4 februarie 1925 – Sfântul Sinod hotărăşte înfiinţarea Patriarhiei Române; mitropolitul primat Miron Cristea devine „arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române”.

O rasplata a Constantinopolului pentru schimbarea, cu citeva luni inaintea acestei decizii, a calendarului ortodox, actul evocat mai sus este, printre altele, o parte din pretul tradarii Sfintei Traditii.

Addressing the COP 15 summit last Thursday, 5 time- Bilderberg attendee, president of the Socialist International, and current prime minister of Greece, George Papandreou, stated that “at this time, we are observing the birth of global governance.”
After this statement we continuously hear parroted by members of the Bilderberg Group, he added: “We must, however, agree to an obligation and be committed to carrying this out.”
The interesting thing is that Papandreou published a version of the same speech on his own website, but with an altered- but certainly more revealing- text:
“This is global governance in the making. But we must agree, and agree to a binding commitment.”
He also admitted he was not there only as Prime Minister of Greece:
“The Socialist International, which I also represent here, has proposed, among other measures, funding through an international carbon tax, green bonds or transaction taxes, transforming foreign debt into equal funds to be used by poor countries for climate change adaptation.”

More & source: Infowars.