Gheorghe Vanau

Fragmente din:

Cartea a şaptea,
Istoria sfintelor Monastiri Neamţul şi Secul.
Dată la lumină, infolosul sfintei nouăi monastiri  Neamţului: a sfintei înălţării Domnului Dumnezeu şi Mantuitoriului nostru Iisus Hristos: întemeiată în gubernia Besarabia.

Andronic ieroshimonah şi duhovnic am alcătuit şi am adunat şi am scris pre aceste sfinte şi de suflet folositoare istorisiri, cu multă amănunţime, şi cu dovezi întru acest chip, pre cum şi văd pentru sfintele monastiri Neamţul şi Secul cele din Principatul Moldoviei, ca un adevărat duhovnicesc fiu al lor. Îndemnat fiind din singură bună voinţă a Tatălui ceresc şi cu a atoate Săvîrşitorului Duh. Prin acoperămîntul şi povăţuirea a prea Sfintei Stăpînei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Mariea. Spre ştiinţa şi folosul atuturor duhovnicestilor fraţilor noştri celor mai de pre urmă. Şi atuturor iubitorilor de ştiinţă.

ISTORIE
Pentru sfintele Monastiri Neamţul şi Secul, care se află in Principatul Moldoviei si pentru toate lucrările formale a inceperii zguduirilor spre sfărâmare

Cartea a 3-a

Am arătat de ajuns, cu ajutorul întru tot înduratului Dumnezeu, dupre cât mi-au dat El putere; si dupre cât mi-au descoperit si sfinţii: pentru începerea şi întemeierea a acestor sfinte monastiri Neamţul si Secul: prin cartea întâia şi a doua, am pus acolo dovezi adeverite prin copiile hrisoavelor domneşti; dintru care ori şi carele prea iubit cetitoriu, cu luarea aminte, cugetând bine, poate să inteleagă foarte lămurit: cum că ele, chiar din început, sînt întemeate, şi umbrite, numai din mila Domnului Dumnezeu , prin voevozasca râvnă, a bine credincioşilor domni ai Moldaviei: şi a tuturor celoralalţi bine cinstitori patrioţi, boieri şi bogaţi şi seraci, şi dintru toată vârsta. Am arătat, iarăşi, dupre cât mai inţelepţit, ne ruşinata nădejdea noastră, prea curata maica lui Dumnezeu: cum au fost iele miluite, iarăşi, şi apărate, întru toată vremea: şi de către toţi prea sfinţiţii mitropoliţi şi alţi de Dumnezeu iubitori arhierei ai patriei; am lămurit, iarăşi, dupre cât mai luminat darul Prea Sfîntului Duh: sfinţii, şi pentru toţi pea cuvioşii părinţii noştri igumeni, cei mai din nainte; prin a cărora sirguinţi şi osteneale  cu indelunga răbdare s-au şi făcut pricina inceperii şi a intemeerii  a acestor sfinte si dumnezeeşti lăcaşuri: şi s-au adunat in iele  soboare de monahi intru numele Domnului spre mântuire, sub păstoria lor. Am mai arătat, încă, şi cum s-au nevoit ei , fie carii, in vremia lor: ca să le inzestreaze, şi cu averi, miscătoare si ne miscătoare: pre acestea din care am aflat şi noi, nu puţine.

Read the rest of this entry »

Gheorghe Vanau

…Cuviosul Nichita cu jale în inimă s-a rănit, căci cu Teodot, mincinosul patriarh, cu făţarnicul înşelător s-a împărtăşit; că şi pe acea mică abatere din calea cea dreaptă sfîntul ca pe o întreagă rătăcire o socotea pentru el. Deci, a socotit să fugă într-altă parte şi acolo să se pocăiască de greşeala sa. Şi intrînd într-o corabie, a plecat la ostrovul ce se numea Proconis. Apoi, socotind în sine că unde i-a fost greşeala, acolo se cade să-i fie şi pocăinţa, s-a întors iarăşi în Bizanţ şi, umblînd prin cetate, învăţa fără frică pe popor ca să se ţină de dogmele cele drepte, care la al şaptelea Sinod din toată lumea s-au stabilit de Sfinţii Părinţi.

Înştiinţîndu-se împăratul de aceea, a chemat la dînsul pe sfînt şi i-a zis lui: “Pentru ce nu te-ai dus la mănăstirea ta, precum s-au dus şi ceilalţi egumeni? Pentru ce tu singur ai rămas umblînd după voia ta, iar poruncii noastre, precum am zis, nu te-ai supus? Oare socoteşti întru nimic stăpînirea noastră? Deci, ascultă porunca noastră şi te du la mănăstirea ta; iar de nu, apoi voi porunci să te muncească pe tine”. Iar sfîntul cu glas lin a răspuns, zicînd: “Eu, o, împărate, nici la mănăstirea mea nu mă voi duce, nici credinţa mea nu voiesc a o lăsa. Ci, în mărturisirea mea petrec şi voi petrece, în care şi părinţii mei, sfinţii episcopi cei dreptcredincioşi, au petrecut; care au pătimit izgonire şi închisori cu nedreptate de la tine şi la multe primejdii s-au dat, apărînd Biserica cea dreptcredincioasă, în care stăm şi ne lăudăm întru nădejdea slavei lui Dumnezeu. Şi să ştiţi de la mine cu adevărat, că nici de moarte nu mă tem, nici viaţa aceasta vremelnică nu o iubesc. Dumnezeu îmi este mie martor, că am făcut ceea ce nu mi se cădea să fac. Ci, pentru ascultarea bătrînilor m-am supus nevrînd, împlinind voia lor, m-am împărtăşit cu mincinosul patriarh Teodot, de care lucru îmi este jale şi mă căiesc. Deci, să ştii bine că de acum înainte nici o împărtăşire nu-mi este cu voi. Ci petrec întru predaniile Sfinţilor Părinţi, pe care le-am primit de la început. De aceea, fă cu mine ce vrei, fără a nădăjdui să auzi altceva de la mine”…

Sursa: Hristofor

Gheorghe Vanau

Mitropolia Slatioara publica o replica la citeva articole anti-stiliste. O “conflagratie stilista blogala“, zice unul, iar altul supraliciteaza: “Stilismul romanesc, o alta fata a Antihristului“. Episoade “suculente” sint recomandate si intr-o revista a blogurilor. Or mai fi si altele, vor urma si altele, nu stiu. Dar am sentimentul ca o sa aflu, fie ca vreau fie ca nu vreau.

Gheorghe Vanau
When the Lord had finished the Mystical Supper with His disciples and given them His Instructions, He went with them to the Mount of Olives (Matt. 26:30; Mark 14:26; Luke 22:39). On the way He continued His final teachings, after which He addressed the Heavenly Father with a prayer for His disciples and those who would believe their word (John 17).

On crossing the stream of the Cedron, the Lord and His disciples went into the garden of Gethsemane, where He had been accus tomed to gather with them earlier (Matt. 26:36; Mark 14:32; John 18:1-2). Here He left His disciples, except for Peter, James and John, telling them to sit down for a time while He prayed. Then He Himself with Peter, James and John went on a little further. He wanted to be on His own as much as possible, but knowing all that was going to happen, He began to sorrow, to be distressed and horrified (Matt. 26:37; Mark 1:.27), and He said to those with Him: “My soul is exceedingly sorrowful, even unto death. Stay here and watch with Me.” And going a little further off, He fell face down on the earth and prayed.

Twice the Lord interrupted His prayer, and went up to Peter and the sons of Zebedee. Alas! They were there, but not watching: sleep had overcome them. In vain did their Divine Teacher exhort them to watch and pray, so as not to fall into temptation: “The spirit is willing, but the flesh is weak” (Matt. 26:41; Mark 14:38). The disciples again fell asleep immediately the Savior departed from them in order to continue His prayer, which ended only when the hour of the betrayal of the Son of Man into the hands of sinners drew near. Jesus’ intensity of prayer reached the highest degree – He came out in a bloody sweat which fell in drops on the earth (Luke 22:44).

What did Jesus pray about with such fiery intensity? What did He beseech the Heavenly Father, falling face down to the earth three times? “Abba, My Father! All is possible to Thee; O if only Thou wouldest grant that this cup be taken from Me. If it is possible, let this cup pass by Me; take this cup from Me. However, not as I will, but as Thou willest; not My will, but Thine be done. My Father, if this cup cannot pass by Me, but I must drink of it, may Thy will be done.”

Read the rest of this entry »

Gheorghe Vanau

Greece is cracking down on major cash transactions and will impose a high levy on the influential Orthodox church in a scramble to boost tax revenue in the face of a debt crisis.
A new draft bill to be tabled in parliament on Tuesday imposes a 20 per cent tax on the Orthodox church’s real estate income, reportedly worth over  10 million euros ($14.8 million)  a year.
It also outlaws all business transactions of more than 1500 euros ($2220) conducted in cash, prescribing instead the use of credit cards and urging consumers to collect receipts in an effort to stamp out tax evasion that costs the state an estimated  10 billion euros a year.
‘‘The goal of our tax policy is a simple and fair system with uniform rules and without unjustified exceptions,’’ the finance ministry said in its report to parliament on Friday.
‘‘Our immediate priority is to deal with tax evasion, which is possibly the worst form of injustice in our tax system that hampers the operation of the state,’’ the ministry said.
The bill spells an end to special tax regimes enjoyed by several professional classes, including taxi and truck drivers, civil engineers, camping operators, doctors and athletes.
It also introduces income checks for owners of yachts, private planes and jets, swimming pools and other luxury items.
The Socialist government is trying to plug leaks in its budget – which last year ended up short by more than  30 billion euros – and bring an end to decades of fiscal waste that has produced nearly  300 billion euros in state debt.
AFP

Gheorghe Vanau

Sfintii 40 de mucenici

March 9th, 2010

…De vreme ce singur mărturiseşti, au zis Sfinţii ostaşi voievodului, că în mâna noastră stă a dobândi dragostea sau ura ta, să nu ne iubeşti pe noi căci eşti fără de lege şi de întunericul rătăcirii cuprins; ci mila lui Dumnezeu cel atotputernic să fie cu noi, căci Lui Îi cântăm: Aliluia!
…În acea vreme mai marele temniţei, văzând lumina şi uitându-se la cer, a văzut treizeci şi nouă de cununi strălucite ca soarele, pogorându-se spre Sfinţi şi înţelegând ca a patruzecea lipsea pentru acel ce se îndoise, a strigat către străjeri aruncându-se în iezer: şi eu mărturisesc pe Hristos de adevăratul Dumnezeu şi îi cânt Lui: Aliluia!

Cu această urmare a temnicierului, numărul Mucenicilor împlinindu-se după râduiala de sus hotărâtă, diavolul nemaiputând răbda mărimea de suflet al lor, în chip de om se tânguia pe ţărmuri, zicând: Cum boierii de au lăsat nechinuiţi pe aceşti ostaşi semeţi până a nu-i da în apă; iar noi, pomenind numele lor, cântăm:
Bucură-te, Kyrion;
Bucură-te, Candidus;
Bucură-te, Domnus;
Bucură-te, Hesychius;
Bucură-te, Heraclie;
Bucură-te, Smaragdus;
Bucură-te, Evnoicus;
Bucură-te, Valens;
Bucură-te, Vivian;
Bucură-te, Claudiu;
Bucură-te, Priscus;
Bucură-te, Teodul;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

…Atunci tiranii de mânie umplându-se, au poruncit ca legându-i să-i tragă spre mal şi ducându-i la locul cel de muncă, au judecat ca să le sfărâme gleznele cu ciocane, care muncă săvârşindu-se cu multă cruzime, maica unuia din Sfinţi ce se numea Meliton şi era tânăr foarte, întâmplându-se de faţă, cu jale mare îl imbărbăta, strigând către dânsul şi către ceilalţi:
Bucură-te, fiul meu cel iubit care astăzi te preaslăveşti;
Bucură-te, Ioane, mult răbdătorule;
Bucură-te, Eutihie, înţeleptule;
Bucură-te, Xanthius, îndreptătorule;
Bucură-te, Aelian, preafericitule;
Bucură-te, Sisinnius, cel viteaz;
Bucură-te, Aggias, de Dumnezeu iubite;
Bucură-te, Meletie, primitorule de străini;
Bucură-te, Flaviu, cel cu nume mare;
Bucură-te, Acacius, fără de răutate;
Bucură-te, Ecdicius, învăţătorule;
Bucură-te, Lisimah, de vrăjmaşi risipitor;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!
…Bucură-te, Alexandru, apărătorule;
Bucură-te, Ilie, cu Tezviteanul petrecătorule;
Bucură-te, Gorgonius, lauda Armeniei;
Bucură-te, Teofil, alesul lui Dumnezeu;
Bucură-te, Domiţian, cuviosule;
Bucură-te, Gaius, preafericitule;
Bucură-te, Leontie, mândria împărăţilor;
Bucură-te, Atanasie, dulceaţa preoţilor;
Bucură-te, Chiril, mângâietorule;
Bucură-te, Sacerdon, preaminunate;
Bucură-te, Nicolae, cel milostiv;
Bucură-te, Valeriu, stegarul credinţei;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

…Bucură-te, Philoctemon, iubitorule de cinste;
Bucură-te, Severian, făcătorule de minuni;
Bucură-te, Chudion, mângâierea bolnavilor;
Bucură-te, Agalae, bucuria celor întristaţi;
Bucuraţi-vă, stele neapuse ale Armeniei;
Bucuraţi-vă, crini neveştejiţi ai Sevastiei;
Bucuraţi-vă, că numele voastre s-au scris în ceruri;
Bucuraţi-vă, că v-aţi încununat prin îngeri;
Bucuraţi-vă, că aţi surpat puterea idolească;
Bucuraţi-vă, că aţi sporit gloria creştinească;
Bucuraţi-vă, odraslele nemuritoare;
Bucuraţi-vă, oastea cea biruitoare;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!

…Îngerii din cer cu cununi de cinste s-au arătat sufletelor voastre cele neveştejite de durerea trupului, că suferind răbdaţi asprimea gerului, ca şi tinerii evrei care oarecând văpaia focului privind, cântau: pe Domnul lucrurile lăudaţi-L şi preaînălţaţi-L întru toţi vecii! Pentru aceasta şi noi cântăm aşa:
Bucură-te, turmă a adevăratului Păstor;
Bucură-te, că prin ale Lui învăţături ai aflat mântuirea;
Bucură-te, că prîntr-Însul ţi s-au deschis uşile Raiului;
Bucură-te, că ai dobândit viaţa cea nemuritoare;
Bucură-te, că ai defăimat făgăduinţele barbarilor;
Bucură-te, că te-ai lepădat de cinstea celor necredincioşi;
Bucură-te, în suferinţă cu totul nestrămutată;
Bucură-te, în biruinţă multora neasemănată;
Bucură-te, în lupte desăvârşit neruşinată;
Bucură-te, în ispite fără preget neaplecată;
Bucură-te, că în chinuri ai stat neîntristata;
Bucură-te, visteria lui Hristos cea nedeşartă;
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!
…Apărătoarei întruniri pentru credinţă, Mucenicilor patruzeci, care în iezerul Sevastiei s-au aruncat de inchinătorii la idoli, veniţi să praznuim cu dragoste pomenirea lor. Că vrednici sunt a ne izbăvi de toată primejdia prin rugăciuni către Dumnezeu şi să cântăm:
Bucură-te, ceată prealuminată a Mucenicilor!
(din Acatistul celor 40 de Mucenici)

Gheorghe Vanau

Athonite ascetic life

March 3rd, 2010

The divine Gregory of Sinai, visiting St Maximus of Kapsokalyvia and speaking with him, among other things also said this: ‘I beg you, O most reverend Father, to tell me: do you maintain noetic prayer?’

And he smiled a little and said, ‘I do not want to hide from you, reverend Father, the miracle of the Theotokos that happened to me. From my youth I had a great faith in my lady Theotokos and besought her with tears to grant me the grace of noetic prayer, and one day I was going to her temple, as was my custom, and again entreated her with immeasurable warmth of heart. And when with longing I kissed her holy icon, immediately I felt in my chest and in my heart a warmth and a flame, which came from the holy icon, that did not burn me, but refreshed and sweetened me and brought into my soul a great compunction. From then on, Father, my heart started to say the prayer from within and my nous to be sweetened in the remembrance of my Jesus and of my Theotokos, and to be always together with their remembrance. And from that time on the prayer hasn’t left my heart. Forgive me.’

Translation and source Aaron Taylor, via the Greek Orthodox Old Calendarist group on Yahoo

Gheorghe Vanau

ΨΕΥΔΟΝΤΑΙ ΟΙ ΝΕΟΗΜΕΡΟΛΟΓΙΤΕΣ
ΥΠΟ ΤΟΥ ΑΓΙΟΡΕΙΤΟΥ ΜΟΝΑΧΟΥ ΑΡΣΕΝΙΟΥ ΚΟΤΤΕΑ

ΑΝΤΕΛΕΓΧΟΣ ΑΒΑΣΙΜΟΥ ΚΑΙ ΑΣΥΣΤΑΤΟΥ ΕΛΕΓΧΟΥ ΑΠΑΝΤΗΣΙΣ ΕΙΣ ΤΟΝ ΑΡΧΙΕΠΙΣΚΟΠΟΝ ΑΘΗΝΩΝ ΧΡΥΣΟΣΤΟΜΟΝ ΠΑΠΑΔΟΠΟΥΛΟΝ ΠΕΡΙ ΤΟΥ ΕΚΚΛΗΣΙΑΣΤΙΚΟΥ ΗΜΕΡΟΛΟΓΙΟΥ

ΕΓΡΑΦΗ ΕΝ ΑΓΙΩ ΟΡΕΙ ΚΑΙ ΕΔΗΜΟΣΙΕΥΘΗ ΥΠΟ ΤΟΥ «ΚΗΡΥΚΟΣ ΤΩΝ ΟΡΘΟΔΟΞΩΝ»  ΕΝ ΕΤΕΙ 1932

«Μή κρίνετε, ἵνα μή κριθῆτε …(Ματθ., κεφ. Ζ, 1) 
«Ὅς δ’ ἄν σκανδαλίση ἕνα τῶν μικρῶν τούτων, τῶν πιστευόντων εἰς ἐμέ, συμφέρει αὐτῶ ἵνα κρεμασθῆ μύλος ὀνικός ἐπί τόν τράχηλον αὐτοῦ, καί καταποντισθῆ ἐν τῶ πελάγει τῆς θαλάσσης»(Ματθ. ΙΗ, 12).

Εἰς δύο συνεχῆ φύλλα τοῦ ἑβδομαδιαίου φύλλου «’Εκκλησία», ἐπισήμου Δελτίου τῆς ‘Εκκλησίας τῆς Ἑλλάδος ὑπό τόν τίτλον «Ἔλεγχος παραποιήσεως Συνοδικῶν Πράξεων καί Πατριαρχικῶν ἐγγράφων» ὁ ΄Αρχιεπίσκοπος ‘Αθηνῶν έδημοσίευσε μακράν πραγματείαν ἀναφερομένην εἰς τό ζήτημα τοῦ ‘Ημερολογίου, ἐν τῆ ὁποία ἔχων πάντοτε ὡς σκοπόν νά δικαιολογήση ἀπό ἐκκλησιαστικῆς ἐπόψεως τήν ἐναντίον τῶν Παραδόσεων τῆς ‘Εκκλησίας καί ὡρισμένων Συνοδικῶν Πράξεων καί Πατριαρχικῶν ἐγγράφων διαπραχθεῖσαν ὑπό τῆς Ἐκκλησίας τῆς Ἑλλάδος ἡμερολογιακήν μεταρρύθμισιν διά τῆς παραδοχῆς τοῦ Γρηγοριανοῦ Ἡμερολογίου, παρά τήν ἐμμονήν ἄλλων Ὀρθοδόξων ‘Εκκλησιῶν εἰς τό πατροπαράδοτον ‘Ιουλιανόν Ἡμερολόγιον καί παρά τήν ἔνεκα τούτου ἐπελθοῦσαν διάσπασιν τῆς ἑνότητος τῶν ‘Εκκλησιῶν καί τήν διαίρεσιν τῶν ‘Ορθοδόξων Χριστιανῶν, προβαίνει, ὡς λέγει, εἰς τόν ἔλεγχον «θρασείας παραποιήσεως Συνοδικῶν τινων Πράξεων καί Πατριαρχικῶν ἐγγράφων τοῦ ιστ΄ καί ιζ΄ αἰῶνος» περιλαμβανόντων ἀναθεματισμούς, ἵνα προφυλάξη, ὡς λέγει, τά εὐσεβῆ τέκνα τῆς ‘Εκκλησίας, τινά τῶν ὁποίων «ἐξ’ ἀγνοίας καί ἁπλοϊκότητος παρασύρονται εἰς ἀπείθειαν πρός τήν ‘Εκκλησίαν διά τῆς μεταξύ αὐτῶν διαδόσεως ψευδῶν καί πλαστῶν ἀναθεματισμῶν». 
Χαίρομεν, διότι πρώτην φοράν ὁ ‘Αρχιεπίσκοπος ‘Αθηνῶν προβάλλει ἐπισήμως καί ἐνυπογράφως ὑπεραμυνόμενος τῆς ἀντικανονικῆς ἐκκλησιαστικῆς καινοτομίας ἐν τῶ ἡμερολογιακῶ ζητήματι καί ἐπικρίνων τά κατ’ αὐτῆς δημοσιευθέντα, ἐνῶ μέχρι τοῦδε, ἀπήντα εἰς αὐτά δι’ ἀνωνύμων καί ἀνευθύνων φυλλαδίων, ἐν οἷς αἱ ὕβρεις κατά τῶν ἐπικριτῶν του ἠμιλλῶντο πρός τάς τολμηροτέρας ἀντορθοδόξους δοξασίας καί τάς πλέον ἀνιέρους συστάσεις καί συμβουλάς, τινές τῶν ὁποίων μετεφέροντο καί εἰς ἐμπιστευτικά αὐτοῦ ἔγγραφα πρός διαφόρους ἀρχάς, παρ’ ὧν ἐζήτει τήν «ῥαγδαίως καί ἀθορύβως» έξόντωσιν τῶν ἐχόντων τό θάρρος νά ψέξωσι δριμύτατα τήν ἐναντίον τῶν Κανόνων καί τῆς Παραδόσεως τῆς ‘Εκκλησίας πολιτείαν αὐτοῦ.
Δέν γνωρίζομεν ὅμως ποῦ νά ἀποδώσωμεν τήν τόσον κοπιώδη ἐκδρομήν τοῦ ‘Αρχιεπισκόπου ‘Αθηνῶν εἰς ἀρχαῖα δύσβατα καί ἐρεβώδη ἱστορικά πεδία, διά νά καταγγείλη ὡς παραποιημένα δῆθεν καί πλαστά κείμενα ὡρισμένων Συνοδικῶν πράξεων καί Πατριαρχικῶν ἐγγράφων, ἀπαγγελόντων ἀναθεματισμούς κατά τῶν ἀποδεχομένων τό Παπικόν Ἡμερολόγιον. Ὡς ἐάν οἱ ἀναθεματισμοί καί μόνον αὐτοί καθίστων ἀπαράδεκτον καί καταδικαστέον τό Γρηγοριανόν ἡμερολόγιον καί ὡς νά μή προσέκρουε τοῦτο εἰς οὐδεμίαν ἄλλην ἐκκλησιαστικήν διάταξιν καί εἰς οὐδεμίαν παράδοσιν καί ἐπομένως ὡς νά ἔπρεπε ὅλαι αἱ ‘Ορθόδοξοι ‘Εκκλησίαι ν’ ἀσπασθῶσιν ἀσμένως τήν καινοτομίαν τοῦ Ἡμερολογίου, ἐπειδή τάχα ἡ τήρησις τοῦ ‘Ιουλιανοῦ Ἡμερολογίου δέν κατωχυροῦτο δι’ ἀναθεματισμοῦ! Καί φαίνεται πιστεύων ὁ ἀρχηγός τῆς ‘Εκκλησίας τῆς Ἑλλάδος, ὁ ἐκκλησιαστικός συγγραφεύς καί πρώην Καθηγητής τῆς Θεολογίας, ὠς ρητῶς γράφει ἐν τῶ προλόγω τῆς πραγματείας του, ὅτι «τινά τῶν εὐσεβῶν τέκνων τῆς Ὀρθοδόξου ‘Εκκλησίας», ἐάν ἀπειθῶσι πρός τήν ἐπίσημον ‘Εκκλησίαν καί δέν ἐδέχθησαν μέχρι σήμερον τήν εἰσαγωγήν τοῦ Παπικοῦ ἡμερολογίου ἐμμένοντα εἰς τό παλαιόν ‘Ιουλιανόν ἠμερολόγιον πράττουσι τοῦτο «ἐξ’ ἀγνοίας» δῆθεν καί «ἁπλοϊκότητος διά τῆς μεταξύ αὐτῶν διαδόσεως ψευδῶν καί πλαστῶν ἀναθεματισμῶν».
Ἀλλ’ ἐάν ἡ καταδίκη τοῦ Γρηγοριανοῦ Ἡμερολογίου ὑπό τῆς ‘Ορθοδόξου ‘Ανατολικῆς ‘Εκκλησίας ὑπῆρξεν, ὡς εἶναι βέβαιον, καί, ὡς θά ἀποδείξωμεν, γενική, ρητή καί ἀναντίρρητος, καί ἄν αἱ παραδόσεις τῆς Ἐκκλησίας καί ἡ διηνεκής πρᾶξις αὐτῆς ἐπί εἴκοσιν αἰῶνας τήν ἐπεσφράγισαν καί τήν κατέστησαν ἀναλλοίωτον τῆς ‘Ορθοδοξίας θεσμόν καί τό ἐμφανέστερον ἐξωτερικόν γνώρισμα αὐτῆς ἀπέναντι τῆς Παπικῆς Ἐκκλησίας, εἰς τί δύναται νά ὠφελήση ἡ ἀποκάλυψις δῆθεν τῆς πλαστότητος τοῦ ἀναθεματισμοῦ, ὅν ἐν τούτοις ἀναγινώσκομεν ἀπό τόσων αἰώνων εἰς κείμενα Πατριαρχικῶν ἐγγράφων καί Συνοδικῶν ἀποφάσεων;
Μήτοι αἱ ἱεραί Παραδόσεις καί αἱ διατάξεις τῆς ‘Εκκλησίας διά νά εἶναι σεβασταί καί νά τηρῶνται αὐστηρῶς πρέπει ἀπαραιτήτως νά περιφρουρῶνται δι’ ἀναθεματισμῶν;
Καί ἀν δέν συνοδεύωνται ὑπό ἀναθεματισμῶν ἔχει ἄρα γε πᾶς τις τό δικαίωμα νά τάς ἀθετῆ καί τάς ποδοπατῆ;

Read the rest of this entry »

Gheorghe Vanau

“Time passes without stopping, and my body, even during my lifetime, constantly changes and passes on, and the whole world as is seen in its motion, also passes on, as though it were hurrying to its appointed end, like a machine set in motion. Where, then, is constancy? Constancy is that which moves and directs all this to its purpose. The first Cause of all that is complex and created is constant, being Itself not complex, and therefore not passing, but eternal. The souls of angels and men, created after the image of the first Cause, are also constant. Everything else is like a soap bubble. I do not lower creation by these words, but only thus speak of it in comparison with the Creator and beatified souls.”

St. John of Kronstadt

Gheorghe Vanau

I Ephraim am dying and writing my Testament,
To be a witness for the pupils who come after me:
Be constantly praying, day and night;
As a ploughman who ploughs again and again,
Whose work is admirable.
Do not be like the lazy ones in whose fields thorns grow.
Be constantly praying, for he who adores prayer
Will find help in both worlds.

Gheorghe Vanau

Duminica Sfintei Cruci

February 22nd, 2010

Laatreiaduminica

Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim.
Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim.
Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim.
Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, și sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim.

Gheorghe Vanau

A recent message published on Patriarch Irenaios supporting website and also on a supporting blog.

Ο Πατριάρχης Ειρηναίος είναι έγκλειστος, όπως φαίνεται και στις φωτογραφίες, και δεν του επιτρέπεται η επικοινωνία 
ΧΩΡΙΣ ΚΑΝ ΑΠΑΓΓΕΛΙΑ ΚΑΤΗΓΟΡΙΑΣ.
Από τον Φεβρουάριο 2008 μέχρι σήμερα βλέπει τον κόσμο πίσω από τα κάγκελα της πόρτας που είναι κλειδωμένη από έξω!!!!
Το αμάρτημα του είναι ότι παραμένει ΟΡΘΟΔΟΞΟΣ!

patriarchirenaios

The photographs show the Canonical Patriarch of Jerusalem Ireneos I is locked in his cell against his will since February 2008. The pseudo Patriarch Theofilos III following the advice of his attorney Muhrabi is keeping Patriarch Ireneos I, in total isolation in order to cover the truth and the conspiracy against Patriarch Ireneos I. Because all accusations against Patriarch Ireneos I, have been proven false and maliciously fabricated lies.  The signature in the land agreement for which he was accused is proven by the legal authorities that it was a forgery.  Therefore we ask all the faithful Orthodox Christians in the name of Truth and Justice and Christian Love, to help free our beloved father Patriarch Ireneos I.

Gheorghe Vanau

Rugaciunea Sf. Efrem Sirul

February 2nd, 2010

Doamne şi Stăpânul vieţii mele, duhul trândăvirii, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.
Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei dăruieşte-l mie, slugii Tale.
Aşa, Doamne, dăruieşte-mi să văd greşelile mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin!

Gheorghe Vanau

La inceputul Postului cel Mare

February 2nd, 2010

Va doresc tuturor post cu folos si spor duhovnicesc.
Va rog sa ma iertati si va imbratisez.
Dumnezeu sa ne ajute, sa ne apere si sa ne intareasca!

Gheorghe Vanau